#OAMENII DE LÂNGĂ: Sparanghel „Made in Moldova”, cultivat la Leova după 16 ani de muncă în Germania

După 16 ani de muncă în Germania, cu banii, experiența, dar și cunoștințele adunate de-a lungul timpului și-au deschis propria afacere. Vorbim despre soții Anatolie și Ana Petica din Leova care cultivă sparanghel „Made in Moldova” pe o plantație care astăzi se întinde pe patru hectare. Deși o fac deja de opt ani și sunt singurii producători din țara noastră, piața locală încă descoperă această legumă. Totuși, agricultorii spun că misiunea lor nu este doar să vândă sparanghel, ci și să schimbe obiceiurile de consum ale moldovenilor.

Pe câmpurile din raionul Leova, printre rândurile lungi acoperite cu folie și protejate de vânturile primăverii, crește una dintre cele mai neobișnuite culturi agricole din Republica Moldova. Este vorba despre sparanghel, o legumă apreciată în Europa Occidentală, dar care încă își caută locul pe mesele moldovenilor. În spatele acestei afaceri se află familia Petica, care a petrecut 16 ani muncind în Germania înainte de a decide să investească acasă experiența și economiile acumulate peste hotare.

„ Nu ne-a influențat cineva. Prima dată noi ne gândeam la asta în 2002, când am plecat în Germania. Eu am depus documentele și am ajuns la o fermă agricolă care se ocupa de cultivarea sparanghelului, căpșunilor și cartofilor. Vorbind germana, proprietarul a văzut că mă descurc și cu limba și ca șofer și mi-a făcut contract și al doilea an, apoi a venit și soția. Al doilea an am lucrat cu soția la sparanghel, am lucrat 16 ani în total. Pe parcurs, așa am început să înțeleg despre sparaghel, să capăt mai multă experiență. Apoi m-am gândit că ar trebui să începem ceva și în Moldova. Pe unde a fost soția de acord, pe unde nu, dar am început să cultivăm sparanghel”, povestește fermierul.

În 2018 au cumpărat primele semințe. Astăzi, plantația familiei se întinde pe aproximativ patru hectare și jumătate, însă agricultorii spun că nu pot deocamdată să se extindă mai mult.

„În 2018 am cumpărat sămânță de sparanghel. Acum avem 4 hectare și jumătate, dar ne menținem la 4 hectare. Nu are rost să cultivăm mai mult, asta e piața. Primul an, al doilea nu poți să cunoști, dar al treilea an faci o statistică și vezi cât se consumă”, explică el.

Spre deosebire de multe alte culturi agricole, sparanghelul nu oferă rezultate imediate. El are nevoie de multă răbdare și grijă. În primul an după plantare nu se recoltează nimic. Abia din al doilea an se poate obține o recoltă modestă, iar planta ajunge la maturitate după câțiva ani. Pe parcelele mai vechi, familia Petica reușește să obțină între trei și patru tone la hectar. Recoltarea durează doar câteva săptămâni pe an, după care plantele sunt lăsate să se refacă pentru sezonul următor.

„Avem o parcelă pe care o cultivăm deja al treilea an și culegem aproximativ trei tone la hectar. Recolta durează cel târziu până pe 10 iunie. Apoi nu mai intrăm în ea. O lăsăm să crească să se întărească pentru anul viitor. Asta e o parcelă deja veche. De aici noi putem culege până la sfârșitul lunii iunie, dar tradițional până pe 24 iunie”, mai spune Anatolie Petica.

La fel în comparație cu alte culturi agricole, și munca pe deal începe mult prea devreme. Mai exact în februarie.

„Începem cu bilonarea, după care împrăștiem pelicula pe fiecare rând, punem niște arcuri din sârmă oțelată ca să se primească niște tunele și le învelim. Băgăm țărână că nu le deschidă vântul. Avem grijă până la primul sparanghel”, povestește fermierul.

Deși sunt singurii cultivatori de sparanghel din Republica Moldova, familia Petica spune că adevărata provocare nu este producția, ci consumul.

„E foarte greu de popularizat consumul de sparanghel. Noi suntem obișuiți cu mâncarea tradițională și trebuie ani de zile să înveți pe oameni să consume ceva sănătos, diferit”, afirmă Ana Petica.

Potrivit agricultorilor, consumul de sparanghel a crescut în primii ani, însă în ultimul timp s-a stabilizat. În plus, concurența produselor importate, în special din Spania, influențează vânzările de pe piața locală. Familia livrează sparanghel în toată țara și și-ar dori mai multă predictibilitate din partea marilor rețele comerciale.

„Am vrea să aibă rețelele de magazine încredere în noi. Ne-ar conveni să avem un contract să știm cum să ne planificăm producția”, spune Anatolie Petica.

Uneori, lipsa cererii îi obligă să păstreze recolta la rece sau chiar să o congeleze. Sparanghelul este însă un produs perisabil și nu poate fi păstrat prea mult timp.

„S-au întâmplat situații când nu aveam ce face cu roada, o culegeam și o țineam până la 2 săptămâni. S-au întâmplat situații să aruncăm. Anul acesta am dus la congelat”, mai spune bărbatul.

Toate investițiile în fermă au fost făcute din banii câștigați în Germania. Sistemele de irigare, bazinul de acumulare și utilajele au fost cumpărate treptat, fără împrumuturi bancare. Mai recent, fiul familiei, stabilit în Germania, a contribuit la instalarea panourilor fotovoltaice care alimentează ferma și spațiile de depozitare. Investiția într-un hectar de sparanghel ajunge la aproximativ 20 de mii de euro, iar recuperarea banilor necesită ani întregi.

„Încă nu am răscumpărat banii. Sperăm că anul acesta să vedem și ceva profit. Pentru noi este o bucurie că nu avem credite. Chiar dacă ajungem la zero este o bucurie pentru că nu sunt datoare la furnizori sau la bancă. Pot să le achit oamenilor și impozitele. Pentru că dacă nu le voi achita ei nu ar veni la mine, dar așa eu am o echipă stabilă, oamenii vin la mine an de an”, menționează Ana Petica.

Anul trecut, familia a achitat aproximativ 150 de mii de lei impozit pe profit, însă aproape toate veniturile au fost reinvestite în dezvoltarea fermei. La recoltare lucrează o echipă stabilă de oameni care revin în fiecare sezon. Printre ei este și Dorina, care a muncit și ea în Germania la sparanghel, dar a ales să rămână acasă, în Republica Moldova.

„Este a doilea sezon în care lucrez aici. Știam munca pentru că am mai lucrat în Germania 3 ani. Am rămas acasă pentru că am și copil mic și oricum nicăieri nu-i mai bine ca acasă. Sparanghelul este foarte gustos. Îl gătesc mai mult la rolă. Pun un pic de ulei, sare, piper, usturoi. Are un avantaj că are mult fier și e foarte sănătos pentru că ne ajută să combatem multe boli”, afirmă Dorina.

Pentru familia Petica, sparanghelul înseamnă mai mult decât o afacere. Este dovada că experiența acumulată peste hotare poate fi adusă acasă și transformată într-un proiect durabil. Iar dacă astăzi moldovenii încă descoperă această legumă, agricultorii din Leova speră că, în timp, sparanghelul „Made in Moldova” își va găsi locul firesc pe mesele din țară.